1. Povestiţi despre relieful ţării din care proveniţi. Este asemănător sau diferit de cel al României? Dar clima ţării respective cum este?

2. Descrieţi locurile copilăriei dumneavoastră. Comparaţi-le cu localităţi din România.

De reţinut:

Populaţia României

Conform recensământului din anul 2002, România are o populaţie de 21.680.974 de locuitori. Dintre aceştia, aproximativ 55,20% sunt locuitori din mediul urban, respectiv 44,80% locuitori din mediul rural. În România există câteva oraşe ce sunt grupate în zone metropolitane: Constanţa (550.000 de locuitori), Braşov, Iaşi (aproximativ 400.00 de locuitori) şi Oradea (260.000 de locuitori). Alte oraşe sunt planificate pentru a deveni zone metropolitane: Brăila – Galaţi, Timişoara, Cluj-Napoca, Craiova, Bacău şi Ploieşti.

În România, alături de români, trăiesc şi alte comunităţi: maghiari (un procent de 6,6% din populaţie), rromi (2,46% din populaţie), germani (saşi, şvabi) (0,3% din populaţie), ucraineni (0,3%), turci (0,15%), tătari (0,11), evrei, polonezi, bulgari, italieni, chinezi, armeni.

Există importante comunităţi româneşti în afara graniţelor ţării (vorbim fie de comunităţi istorice, fie de români plecaţi recent din ţară, din motive economice).

Începând cu finalul anilor ’90, românii au plecat la muncă în ţări precum: Spania, Franţa sau Italia. În statisticile din Spania numărul românilor este, oficial, de 720.000 de persoane, dintre care peste 250.000 plătesc contribuţii sociale.

Un număr impresionant de români se regăseşte şi în Statele Unite sau Canada, număr rezultat în urma „brain drain” (exodul creierelor), a plecării celor care doreau să lucreze în IT.

E x e r c i ţ i i :

Expresii şi locuţiuni care conţin cuvântul ţară

Ţara lui Cremene / Papură-Vodă – loc fără stăpân, unde fiecare face ce-i place, fără să dea seamă cuiva

A plăti cât un colţ de ţară – a valora foarte mult

A pune ţara la cale – a conduce, a administra o ţară; a discuta o chestiune importantă fără a avea competenţa necesară

Ţara nimănui – (în basme) ţară fără stăpân; spaţiu neocupat, al nimănui

A ajunge de poveste în ţară – a i se duce cuiva vestea, a ajunge de pomină

De la ţară – de la sat, rural

A afla târgul şi ţara – a afla toată lumea

A da sfoară-n ţară – a înştiinţa, a da de veste / de ştire

A străbate ţara în lung şi-n lat – a călători dintr-un loc în altul

A fi chior în ţara orbilor – a fi mai bun decât alţii în condiţiile unei concurenţe foarte slabe

1. Potriveşte cuvintele cu definiţiile corespunzătoare:

Deal	totalitatea fenomenelor meteorologice (temperatură, vânturi, precipitaţii atmosferice) care caracterizează starea medie multi­anuală a unui loc; climat;
Vale	întindere mare de pământ mai mult sau mai puţin omogenă, dintr-o ţară sau de pe glob, care prezintă caractere comune, ţinut, zonă
Munte	aşezare rurală a cărei populaţie se ocupă în cea mai mare parte cu agricultura
Climă	formă de relief pozitivă, care se prezintă ca o ridicătură a scoarţei pământului mai mică decât un munte, dar mai mare decât o colină
Râu	unitate administrativ-teritorială, în România, în componenţa căreia intră mai multe oraşe şi comune
Mare	unitate de bază administrativ-economică, alcătuită din unul sau mai multe sate şi condusă de un primar
Podiş	apă curgătoare (permanentă) formată din unirea mai multor pâraie şi care se varsă într-un fluviu, în alt râu, într-un lac etc.
Comună	nume generic dat vastelor întinderi de ape stătătoare, adânci şi sărate, de pe suprafaţa Pământului, care de obicei sunt unite cu oceanul printr-o strâmtoare; parte a oceanului de lângă ţărm
Sat	ridicătură a scoarţei pământului mai mare decât dealul, de obicei stâncoasă şi depăşind înălţimea de 800 de metri;
Judeţ	formă complexă de relief, de mare întindere, aproape plană, situată la o altitudine relativ ridicată şi străbătută de văi prelungi
Regiune	depresiune, adâncitură de teren alungită, străbătută (permanent sau vremelnic) de o apă curgătoare; regiune de şes situată sub nivelul ţinuturilor din jur (şi udată de o apă curgătoare)