Curs_limba_r

Se pare că cel mai important interviu pe care l-aţi dat sau îl veţi da este cel legat de selecţionarea pentru o anumită slujbă. Este tot atât de important ca dumneavoastră să alegeţi slujba potrivită, pe cât este de important ca cel care intervievează să aleagă persoana potrivită.

De aceea am considera utile câteva reguli (indicaţii), care vă vor ajuta să faceţi faţă la interviu.

Fii tu însuţi!

Asigură-te că ştii exact locul unde are loc interviul şi rezervă-ţi destul timp pentru a ajunge

acolo.

Cel care te va intervieva va începe, probabil, interviul cu câteva întrebări generale pentru a te face să te destinzi. Foloseşte acest interval pentru a te face comod şi a te calma. El va aduce, apoi, vorba despre cererea sau scrisoarea dumneavoastră şi va pune întrebări referitoare la ceea ce aţi scris. Este bine să păstraţi o copie a CV-ului, a scrisorii sau a cererii. Nimic nu este mai grav decât să greşeşti pentru că nu-ţi aminteşti ce ai scris şi să spui intervievatorului ceva ce nu ne convine.

Construieşte o imagine bună despre tine însuţi.

Întrebările interviului vor fi, de regulă, în legătură cu dumneavoastră, cu firma şi locul de muncă propus. Într-un fel sau altul, trebuie să arătaţi că sunteţi responsabil, conştiincios şi competent. Vă trebuie să demonstraţi că postul aplicat vă interesează şi că sunteţi încrezător referitor la calităţile dumneavoastră. Trebuie, de asemenea, să arătaţi că sunteţi flexibil şi destul de ambiţios pentru a obţine noi calificări. În plus, trebuie să creaţi impresia că reprezentaţi tipul de persoană competentă şi creativă, care nu numai că acceptă responsabilitatea, dar şi o descoperă.

Fii realist.

O altă capcană: acea de a fi exagerat de sincer şi de arogant. Descrieţi-vă calităţile fără a exagera. Fiţi pregătit să vă recunoaşte-ţi slăbiciunile, însă exprimaţi-le în aşa fel, încât să dovediţi că vă feriţi de ele şi că aveţi puterea să le învingeţi. Demonstraţi-vă ambiţia! Dumneavoastră ştiţi cine sunteţi, ce puteţi face, ce vreţi şi încotro vă îndreptaţi!

Ce trebuie să evitaţi?

Când răspundeţi la întrebări, e necesar să ştiţi câteva lucruri care trebuie evitate. Trebuie să conştientizaţi, totodată, că „ceea ce se citeşte printre rânduri este mai important decât cuvintele înseşi”. Discursul monoton, o voce stridentă, dominantă îl va face pe intervievator să se simtă ameninţat. O voce joasă şi monotonă îl va plictisi. El îşi poate pierde interesul în ceea ce vă priveşte sau chiar vă poate considera plictisitor, neinteresant. Urmăriţi deci modulaţia vocii, încercând să abordaţi un ton dinamic, entuziast.

Lipsa de reacţie la schimbări. Atunci când oamenii sunt nervoşi, ei reacţionează mai puţin la schimbări decât în condiţii normale. Intervievatorul vrea să ştie cât mai mult despre dumneavoastră. Deci, vi s-ar pune o întrebare care cere un răspuns de felul „da” sau ”nu”, încercaţi să răspundeţi mai „pe larg”.

Lipsa de reacţie intenţionată. Bineînţeles, vi se poate pune o întrebare la care nu doriţi să răspundeţi. De exemplu, o femeie poate fi întrebată: „în scurt timp veţi avea un copil?”, încercaţi să răspundeţi sincer, dacă puteţi, evitând un refuz direct. Este mult mai să adoptaţi un răspuns „politic”, diplomatic.

Limbajul inadecvat. Va trebui să evitaţi folosirea argourilor sau a expresiilor stereotip de felul: „Grozav! Fantastic! O. K.! Nici o problemă! excelent! aşa cum am spus..., vreau să spun...etc.” aceste expresii nu sunt potrivite pentru o convorbire profesională sau de afaceri.

Atitudini inadecvate. A te balansa sau a sta ţeapăn ca un soldat de plumb sunt câteva din semnele unei stări de nervozitate. Cea mai bună impresie este creată.

Aceasta este o poziţie plăcută şi vă permite să vă aplecaţi uşor către persoana care intervievează, pentru a rata o atenţie deosebită.

Un început negativ. Fiţi atenţi la începutul interviului, evitaţi să faceţi afirmaţii care creează o „stare negativă”, cum ar fi: „Nu sunt sigur că experienţa mea e potrivită pentru această slujbă.” Fiţi sigur pe dumneavoastră!

(După Nicki Stanton, Comunicarea, p.65-67)

71

Structuri de limbă:

Utilizarea pronumelor (adjectivelor) de întărire

Amintiţi-vă:

Pronumele (adjectivul) de întărire are forme de gen, număr şi persoană:

Reţineţi:

Adjectivele de întărire se acordă în gen, număr şi persoană cu termenul determinat: Profesorul însuşi ne-a dat voie să plecăm; Colegii înşişi au hotărât să plecăm la munte; Noi înşine am ales itinerarul.

•Citiţi enunţurile. Identificaţi adjectivele pronominale de întărire:

A.: - Ai vorbit cu sora ta?

B.: - Da, am vorbit ieri. Ea însăşi m-a sunat.

A.: - Cine a ales acest mobilier? B.: - Părinţii înşişi l-au ales.

A.: - Cine a luat această decizie? B.: - Întreprinzătorul însuşi.

A.: - Cui i-a venit această idee? B.: - Nouă înşine.

Scriere:

1. Completaţi spaţiile libere cu adjectivele de întărire cerute de context:

1.Managerul ... a fost prezent la interviu. 2. Dacă afacerea va fi rentabilă, întreprinzătorul ... va tinde spre extinderea ei. 3. Mărimea investiţiei este stabilită de către investitorul ... .4. Investiţia întreprinzătorului ... reprezintă cea mai utilizată sursă de finanţare. 5. Investiţiile făcute de ...

partenerii de afaceri constituie o sursă importantă de finanţare a afacerii. 6. În comportamentul concurenţilor ... se poate ascunde puterea şi slăbiciunea firmei.

2. Selectaţi din text enunţurile care conţin adjective de întărire. Explicaţi utilizarea formelor adjectivelor de întărire respective.

Texte funcţionale

Cererea

Cererea este o scrisoare oficială prin care se solicită soluţionarea unei probleme.

Reţineţi:

Persoana care scrie o cerere se numeşte solicitant.

Persoana căreia i se adresează o cerere se numeşte destinatar. A scrie o cerere – a întocmi, a redacta o cerere

73

Model de cerere de angajare

Domnule guvernator,

Subsemnatul Dorin Munteanu, domiciliat în mun. Chişinău, str. Asachi, 10, absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, facultatea Cibernetică, statistică şi informatică economică, Rog să dispuneţi angajarea mea în funcţie de programator la instituţia pe care o conduceţi, cu începere de la 1 august 2005.

În sprijinul cererii, menţionez următoarele:

-am absolvit facultatea cu media 9,3;

-în ultimii ani de studii (2003-2004), am lucrat operator de tehnică de calcul la firma „Orient” din Bucureşti.

-

La cerere anexez:

-copia diplomei de absolvire seria AB, nr. 8420;

-copia buletinului de identitate.

Rămân în aşteptarea soluţionării favorabile a cererii mele.

Cu stimă,

Domnului Mihai Constantinescu guvernator al Băncii Naţionale

Lecţia 4. Evaluare

1.Care dintre modurile de comunicare este mai eficient? Argumentaţi

2.De ce avem nevoie pentru a întocmi un discurs onorabil?

3.Traduceţi:

Хочу поступить в университет на юридический факультет. Я должен уметь просить и давать информацию. Мы решили что сроки нам подходят ( ne convin). Полезно знать много языков. Дадим объявление о том, что хотим подработать. Не думаю, что нужно верить любой рекламе.

4. Întocmiţi un anunţ/ aviz din 5-6 rânduri în care să indicaţi dorinţa de a face lecţii suplimentare la una din disciplinile şcolare.

74

UNITATEA VIII.

CONCEPTUL DRAGOSTEI

„Dragostea este o taină, care nu trăieşte decât în adâncul sufletului.”

/Honore de Balzac/

Lecţia 1. Dragobetele

Vocabular:

Renaştere, f. – trezire la o viaţă nouă, refacere, avânt (возрождение) Amorţeală, f. – stare de intensivitate trecătoare a corpului (оцепенение) Încredere, f. – sentiment de siguranţă faţă de cinstea cuiva (доверие ) Asemeni – asemănător, atare, aşa (подобно )

Mei, m. – plantă erbacee, folosită ca nutreţ pentru vite (просо) Flăcău, m. – tânăr neînsurat, fecior, june (парень)

Sortiţi – meniţi, ursiţi, predestinaţi (предназначенные)

Împrejurimi, f. – locuri sau ţinuturi dimprejur, vecinătate (окрестности) Toloacă, f. – pământ lăsat necultivat, păşune (луг)

Vreascuri, n. – crengi, ramuri uscate (сухие ветки) Logodnic, m. – persoană care s-a logodit cu cineva (жених) Răstimp, n. – durata de timp, timp (промежуток времени) Înfrăţire, f. – prietenie frăţească (братство)

A inspira – a sugera (вдохновлять)

A sacrifica – a renunţa la ceva sau la cineva, a jertfi (приносить в жертву)

A da primele semne de renaştere = a reînvia

După o iarnă cumplită primăvara dă primele semne de renaştere.

A inspira încredere = a sugera

Această persoană îmi inspiră încredere.

A fi sortit unul altuia = a fi perechea potrivită

Veronica Micle şi Mihai Eminescu au fost sortiţi unul altuia.

A coborî în goană = repede

Lenuţa fiind chemată de mama a coborât în goană din copac.

A se considera logodnic = a-i propune prietenia sa

După câteva clipe de discuţie el s-a considerat logodnicul ei.

A face înfrăţiri = a deveni prieteni

După prietenia de ani de zile ei s-au înfrăţit.

75

VIII.1. Dragobetele

Pe vremuri, în ziua de 24 februarie, atunci când natura dă primele semne de renaştere, când totul în jur se trezeşte din amorţeala iernii, când şi în sufletul omului renasc cu bucurie sentimentele cele mai tainice, se sărbătorea Dragobetele.

Cine era acest personaj mitologic? Se zice că era un tânăr voinic, frumos şi bun, care inspiră fetelor şi femeilor tinere încredere şi dragoste curată, asemeni zeului Eros (la greci) sau Cupidon (la romani). În ziua de Dragobete, gospodinele dădeau păsărilor domestice şi celor sălbatice boabe de mei, de grâu, de orz, de secară. De Dragobete nu se sacrificau păsări domestice şi nu se vânau păsări sălbatice. Se mai zice că, din acea zi, păsările începeau să-şi facă cuiburile.

Flăcăii şi fetele, îmbrăcaţi de sărbătoare, mergeau la pădure după primii ghiocei. Porneau pe cărări diferite şi, dacă se întâlneau acolo o fată cu un flăcău, înseamnă că erau sortiţi unul altuia. Dacă nu erau păduri prin împrejurimi, tinerii se duceau pe toloacă. Fetele culegeau primele flori, iar băieţii strângeau vreascuri pentru a aprinde rugul, în jurul căruia se adunau împreună, cântau şi glumeau. După aceea coborau în goană spre sat şi fiecare băiat prindea fata care-i era dragă. Dacă reuşea, avea tot dreptul s-o sărute, considerându-se, din acel moment, logodnicul şi pe un an de zile, răstimp în care se vor putea convinge cât de constantele sunt sentimentele.

Tot de Dragobete se făceau înfrăţirile dintre băieţi şi însurăţirile dintre fete. Pentru a-şi „pecetlui”pe viaţă prietenia, băieţii înde ei şi fetele înde ele se luau fraţi şi surori de cruce, zgâriindu-şi cu semnul crucii braţul stâng, apoi suprapunându-l peste braţul stâng al celeilalte persoane.

Chiar dacă am uitat acea veche tradiţie, e bine să păstrăm în sufletele noastre mesajul ei: dragostea curată şi prietenia sinceră ne sunt necesare fiecăruia dintre noi.

Înţelegerea textului:

1.Ce semnifică sărbătoarea Dragobetele?

2.Descrieţi personajul mitologic Dragobetele. Prezentaţi-i portretul fizic şi moral.

3.Cum se sărbătoreşte ziua îndrăgostiţilor la alte popoare? Ce legende mai cunoaşteţi?

4.Ce îşi dăruiesc îndrăgostiţii în această zi? Ce simbolizează aceste lucruri?

5.Ce gânduri, comportament are un îndrăgostit?

6.Ce fel de culori domină sufletul unui îndrăgostit?

Vorbire:

1.Cum ai proceda în cazul în care:

•o colegă /un coleg ţi-ar trimite o scrisoare de dragoste;

•cineva ţi-ar face o declaraţie de dragoste;

•te-ar trăda prietenul/ prietena;

•te-ai dezamăgi în dragoste;

•te-ar trăda omul iubit.

76

Scriere:

1.Formulaţi corect propoziţiile, deschizând parantezele:

1.( A vrea ) ( a întâlni ) un om de omenie.

2.( A dori ) ( a pleca ) împreună în vacanţă la munte.

3.( A putea ) ( a se întâlni ) în fiecare zi dacă ( a dori ).

4.( A se bucura ) nespus dacă te- ( a revedea ).

2.Construiţi enunţuri la condiţional cu următoarele expresii:

A trece prin viaţă A fi în stare

A privi rece

Lecţia 2. O dragoste adevărată

Vocabular:

Ajun, n. – înainte, zi sau perioadă de timp care precede un eveniment (канун) Crâşmă, f. – cârciumă, locul unde se consumă băuturi ( корчма, трактир ) Sfeşnic, n.– suport pentru lumânări (подсвечник )

Lut, n. – rocă sedimentară folosită în olărie, în construcţii (глина ) Gest, n. – mişcare a mâinii (жест )

Laş – fricos, mişel (трусливый )

Trudit – foarte obosit, ostenit peste măsură ( усталый ) Nedumerit – care este mirat, neaşteptat, neclar (озадаченный ) Desluşit – clar, destins, explicit ( ясно )

A minţi – a spune minciuni, a înşela (обманывать ) A răsfrânge – a oglindi, a reflecta (отражать )

Omonime:

Faţă

În faţa crâşmei (înainte) Faţa omului

Faţă de masă (скатерть)

Faţă de cineva ( по отношению к кому-то)

Faţa casei

77

Paronime:

File - foi de carte, de caiet

Fire - fibre lungi şi subţiri de materie textilă

Familii de cuvinte:

A înălţa: înălţare, înălţător, înălţime, înalt

A dori: dorinţă, dornic, dor, doritor

Vis: a visa, visător, visare

Expresii:

A înălţa în aer = a ridica în sus

El m-a înălţat în aer de bucurie.

A nu se vedea cu anii = a nu se vedea mult timp

Fiind mari nu ne vedem uneori părinţii cu anii. A spune pe nume = a numi

Învăţătorul i-a spus elevului pe nume.

A îngădui să vorbesc = a permite să vorbesc

Strămoşii noştri ne-au îngăduit să vorbim despre libertate.

VIII.2. O dragoste adevărată

Ajun de Crăciun. În faţa crâşmei din Sărărie se opri o sanie. Din sanie coboară mai întâi Eminescu şi-i întinde mâinile unei doamne. E Veronica. Mihai o înalţă în aer şi o aşeză pe treptele roase. Au intrat în crâşmă.

-Bucuros de oaspeţi, Cazimire?

-Bucuros, domnule poet. Ca totdeauna...

-Cazimire, adă-ne sfeşnice de lut cu lumânări şi nişte vin. Eminescu a părăsit-o un pic pe doamnă pentru a mai da unele dispoziţii.

-M-am întors. Am lipsit mult?

-Mult... O săptămână...

-Ceea ce nu e mult pentru noi, care nu ne vedem cu anii...

Veronica îi mângâie fruntea, părul. El încearcă să o sărute, dar ea îl alungă cu un gest abia desluşit.

-Adă-ne acum, Cazimire, vinul cel roşu al domnului Creangă!

-Eşti un om ciudat, Mihai...

-Sunt doar un om care te iubeşte.

-Nu semeni cu nimeni.

-Cu tine.

-Nu mă întrerupe şi mai ales nu mă minţi. Nici nu ştiu cum să-ţi vorbesc: uneori îţi spun dumneata, alteori tu...

-Dar mie, cât de mult mi-a trebuit până să-ţi spun pe nume, Veronica... aş fi vrut să-ţi spun cât de mult te iubesc. Nu-mi doresc fericirea măsurată, nu bucuria laşă. Am înţeles, iubindu-ne, că un om poate avea totul, neavând nimic, şi nimic, având totul. Nu ştiu dacă ai putea să-mi dai cândva din fiinţa ta mai mult decât, fără s-o ştii, mi-am luat singur...

-Te rog să taci...

-Dacă-mi îngădui să vorbesc despre mine, de acea dureroasă, dar adâncă fericire pe care atingerea în treacăt a mâinii tale, zâmbetul tău, privirea ta au răsfrânt-o asupra unei vieţi trudite şi lipsite de bucurii precum a mea, nu voi uita că fericirea asta ce mi-a fost dată e visul meu de aur...

78

-Visul, Mihai. Calendarul nu are file pentru noi doi. Noi doi, ca în seara aste de ajun în care ai fost gazda mea dintr-un deşert cu zăpezi... Trebuie să plec...

-Trebuie...

-Te iubesc, Mihai...

Se apropie de el şi-l sărută, iar el rămâne copilul nedumerit de frumuseţea unui dar

neaşteptat...

Înţelegerea textului:

1.Ce puteţi spune despre universul spiritual al poetului? Dar despre cel al Veronicăi Micle?

2.Cum aţi putea defini spaţiul sufletului lui/ei?

3.Ce sentimente trăiesc îndrăgostiţii în momentul întâlnirii?

4.Ce sentimente trăiesc îndrăgostiţii în momentul despărţirii?

5.Cum credeţi, de ce poetului i-a trebuit mult timp ca să-i spună pe nume iubitei sale?

6.Care este starea dvs. după lectura textului?

7.Numiţi alte personalităţi vestite care au trăit o adevărată poveste de dragoste?

Vorbire:

1. Cum înţelegeţi sensul următoarelor expresii:

-„Un om poate avea totul, neavând nimic, şi nimic, având totul.” -„...dureroasă, dar adâncă fericire.”

-„... ai fost gazda mea dintr-un deşert cu zăpezi.”

1. Ce credeţi că este important/ inutil într-o scrisoare de dragoste? Alegeţi variantele adecvate şi argumentaţi. Căutaţi şi alte răspunsuri:

Sinceritatea

Inteligenţa Expresivitatea Ortografia...

Scriere:

1.Scrieţi un mesaj omului drag, utilizând cuvintele de mai jos: dor, bucurie, iubire, afecţiune, moment, amintire.

2.Construiţi câte două propoziţii cu următoarele expresii: flacăra iubirii, lanţurile dragostei.

Lecţia 3. Două iubiri umane

Vocabular:

Vălmăşag, n. – dezordine, învălmăşeală (беспорядок )

Necuviinţă, f. – lipsă de respect, obrăznicie (непочтение )

Irezistibil – căruia nu i se poate rezista (непреодолимый )

A înlesni – a facilita, a uşura ( облегчать )

Imens – care este extraordinar de mare, colosal ( огромный )

Convenţie, f. – acord, contract, înţelegere (соглашение )

Emfatic – retoric, nenatural, bombastic ( риторический )

Divin – dumnezeiesc, ceresc (божественный )

79

Paronime:

Singur – 1. fără altcineva; neînsoţit, retras

2.unic

3.fără ajutor

Sigur – 1. de care nu te poţi îndoi; cert

2.în mod precis, negreşit

3.pe care te poţi baza

Divin - 1. care provin de la Dumnezeu; ceresc 2. minunat

Devin - verbul a deveni (происходить)

Familii de cuvinte:

Viaţă: a vieţui, vieţuire, vieţuitor, a supravieţui

A face: a desface, a reface, refăcut, desfăcut

Expresii:

A dori o femeie = a iubi o femeie

A înlesni căutarea = a facilita, a face mai uşoară căutarea

VIII.3. Două iubiri umane fac una divină

Bărbatul şi femeia se caută în vălmăşagul imens al vieţii omeneşti. Un bărbat din milioanele de bărbaţi doreşte pe o singură femeie, din milioanele de femei. Unul singur şi una singură! Adam şi Eva! Căutarea reciprocă, inconştientă şi irezistibilă, e însăşi rostul vieţii omului. Pentru a înlesni căutarea aceasta, se fac, se refac şi se desfac toate legile şi convenţiile morale şi sociale, tot cea ce se numeşte emfatic progresul omenirii. Instinctul iubirii e reminiscenţa originii divine. Prin iubire numai se poate uni sufletul bărbatului cu sufletul femeii pentru a redeveni parte din lumea spirituală. Iubirea aceasta e rolul divin al sufletului omenesc. Dumnezeu sub chipul iubirii trăieşte în om.

Iubire şi Dumnezeu, conştient sau inconştient, trebuie să alcătuiască suprema preocupare a sufletului omenesc. Fără de ele omul nici n-ar putea exista!

(Liviu Rebreanu, Adam şi Eva)

Înţelegerea textului:

1.Descifraţi simbolul central.

2.Care e rostul vieţii omului?

3.Ce se poate face prin iubire?

4.Selectaţi din text cuvintele-cheie care ar contribui la formularea ideii textului?

5.Cum înţelegeţi expresia: „Dumnezeu sub chipul iubirii trăieşte în om.”

80